Jungla Amazoniana

Scrie un comentariu

26 Iunie 2012 prin biancaisabella

Padurea Amazoniana este cunoscuta si sub numele de Amazonia sau Jungla Amazoniana si este o padure umeda de foioase, care acopera cea mai mare parte din bazinul Amazonului din America de Sud. Padurea se intinde pe teritoriul a 9 tari, Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela, Bolivia, Guyana, Guyana Franceza, Ecuador si Surinam, avand o suprafata de 5,5 milioane de kilometri patrati.

Padurea Amazoniana constituie peste jumatate din padurile tropicale ramase pe Pamant si reprezinta cel mai bogat ecosistem al lumii. Aici traiesc foarte multe specii de pasari si animale, multe dintre ele fiind inca nedescoperite.

60% din padure se afla pe teritoriul Braziliei, 13% se afla in Peru, iar restul este impartita de celelalte sapte state.

In anul 2008 Padurea Amazoniana a fost canditata pentru cele „7 Noi Minuni ale Naturii”.

Padurea Amazoniana s-a format probabil in era Eocen, si se estimeaza ca exista de cel putin 55 de milioane de ani.

Dupa extinctia Cretacic-Tertiar, disparitia dinozaurilor, clima umeda a permis padurii tropicale sa se raspandeasca pe intregul continent.

In perioada Eocenului, se crede ca bazinul Amazonului a fost impartit in doua. Apa din partea estica se varsa spre Atlantic, in timp ce in partea vestica, apa curgea spre Pacific prin Bazinul Amazonian.

Este cunoscut faptul ca s-au produs schimbari semnificante in Padurea Amazoniana in ultimii 20.000 de ani datorita glaciatiunii si apoi a deglaciatiunii.

Datele arheologice arata ca primii oameni s-au stabilit aici acum 11.200 de ani. Biologii au estimat ca o populatie de 0,2 persoane pe kilometru patrat putea fi maximul care putea fi sustinut prin vanatoare. Primul european care a calatorit de-a lungul Amazonului a fost Francisco de Orellana in anul 1542.

Viata in Padurea Amazoniana

Padurile tropicale gazduiesc foarte multe specii, iar in Padurea Amazoniana se gasesc cele mai multe spcii, depasind Africa si Asia. Una din 10 specii cunoscute in lume, traiesc aici, consituind cea mai mare colectie de plante si specii de animale din lume.

Regiunea cuprinde aproximativ 2,5 milioane de specii de insecte, zeci de mii de specii de plante, si aproximativ 2000 de specii de pasari si mamifere. Pana astazi, s-au clasificat cel putin 40.000 de specii de plante, 3.000 de specii de pesti, 1.300 specii de pasari, 427 mamifere, 428 amfibieni si 378 specii de reptile. Una din 5 pasari din lumea intreaga, traieste in padurile Amazoniene. Doar in Brazilia, s-au descoperit peste 100.000 de specii de nevertebrate.

Tot aici se gasesc si cei mai mari pradatori precum Jaguarul si Anaconda. In rau, se gasesc anghile care produc socuri electrice, Pirania, si diverse specii de broaste periculoase care secreta venin. Pericolul nu vine doar de la pradatori, ci si de la numerosi paraziti sau lilieci vampir care raspandesc rabia.

Defrisarea

Padurea s-a miscsorat de-a lungul timpului datorita asezarilor umane. Pana in anii 60, accesul in padure era interzis, iar aceasta a ramas practic intacta. Dupa anii 60 s-au construit ferme, iar cultivarea pamantului dus la defrisarea unor mari portiuni din padure. Aici, pamantul este productiv pentru o perioada scurta de timp, iar fermierii trebuiau sa se mute in mod constant intr-o alta zona, defrisand tot mai mult teren. Defrisarea este considerabila, urmarile acesteia putand fi vazute cu ochiul liber din spatiu.

Intre anii 1991 si 2000 Padurea Amazoniana s-a miscorat cu aproximativ 500.000 de kilometri patrati. In continuare, se defriseaza circa 22.400 de kilometri patrati pe an.

Oamenii Amazonului

In Jungla Amazoniana traiesc un numar mare de grupuri etnice distincte. Acum 500 de ani triburile de aici erau semi-nomadice, se hraneau din vanat, pescuit si agricultura. Peste 2000 de triburi care au existat in secolul 16 au disparut ca o consecinta a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind asimilati in populatia braziliana.

In 1997 s-a estimat ca ar exista aproximativ 300.000 indivizi, grupati in 200 de triburi. Numarul este mult mai mare, daca am calcula si aceia din orasele braziliene. In anul 2007 s-a confirmat prezenta a 67 de triburi care traiesc separat de civilizatie si care nu au contact cu lumea exterioara.

Origini

Originea lor nu este foarte clara. Primele triburi se pare ca au ajuns aici la sfarsitul ultimei ere glaciare.

Urme ale brazilienilor nativi dateaza din perioada de dupa migratia Asiatica. Brazilienii nativi nu au lasat prea multe dovezi arheologice. Chiar si asa, climatul si solul acid ar fi distrus aproape orice urma a materialului cultural, incluzand lemne si oase. Nu se cunosc multe despre istoria acestei regiuni inainte de anul 1500.

Excavari recente au descoperit asezari omenesti, continand sute de case, indicand o structura sociala si economica complexa.

Primii exploratori portughezi au ajuns in Brazlilia in aprilie 1500, si au gasit, spre uimirea lor, o asezare bogata in resurse, ocupata de sute de mii de oameni care traiau intr-un „paradis” de bogatii naturale.

Pero Vaz de Caminha, scribul oficial al lui Pedro Alvares Cabral, a scris o scrisoare regelui Portugaliei, descriind frumusetea acestui pamant.

In perioada cand portughezii au ajuns aici, pe teritoriul Braziliei se gaseau peste 2000 de triburi. Populatia bastinasa a inceput sa se decimeze cu venirea portughezilor. Portughezii au adus cu ei diverse boli precum tuberculoza, variola, la care bastinasii nu aveau imunitate.

Relatiile bune intre portughezi si bastinasi aveau sa inceteze in urmatorii ani. Colonistii au inceput sa aiba copii cu femei Indiene, creand o noua generatie ce avea mai apoi sa devina majoritate.

Portughezii au incercat sa profite dupa resursele gasite aici si au incercat sa foloseasca bastinasii ca sclavi. Acestia erau greu de capturat, si datorita bolilor aduse, numarul lor a scazut foarte mult. Tot in aceasta perioada a fost adus un numar mare de sclavi din Africa.

Din pricina razboaielor numarul triburilor a scazut. Exista evenimente documentate, in care variola a fost folosita ca arma biologica. In Caxias, fermierii locali doreau mai mult pamant pentru a-si extinde fermele, si au dat locuitorilor haine purtate de oameni infectati cu variola (ce in mod normal acestea ar fi fost arse pentru a impiedica raspandirea bolii). Hainele infectau intregul trib. Acelasi lucru s-a intamplat si in alte sate din America de Sud.

In Jungla Amazoniana astazi mai traiesc cateva sute de triburi.

Anunțuri

Comment...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: