Cele mai ciudate animale din lume! (I)

Lasă un comentariu

24 Iunie 2012 de biancaisabella

1.Aye-aye

Aye-Aye este un mamifer de 2 kilograme care uimeste prin infatisarea sa iesita din comun. Desi nu par, cele mai apropiate rude ale Aye-Aye-ului sunt cimpanzeii si maimutele.

Acest animal este nativ din Madagascar, si din pacate adesea omorat de rezidentii superstitiosi ai insulei. Probabil din cauza infatisarii, acest animal era vazut ca un demon sau aducator de ghinion.

Cantareste in jur de 2,5 kilograme, femela catarind mai putin cu 100 de grame. Aye Aye atinge o lungime de 30 – 37 cm, si 44 – 53 cu tot cu coada.
Adultul prezinta ochi negrii sau maro inchis si parul alb in jurul gatului.

Aye-aye este un animal pe cale de disparitie, si nu numai din cauza distrugerii habitatului in care traiesc, dar si din cauza superstitiilor. Locuitorii Malaeziei credeau ca Aye-aye este un simbol al mortii.

Sensul numelui Aye-aye a fost pierdut o data cu limba din care provine, dar exista o ipoteza care cuvantul “Aye aye” inseamna pur si simplu un strigat de alarma pentru a avertiza pe altii prezenta acestui animal.

Oamenii din Madagascar au crezut ca acest animal a disparut. Cu toate acestea a fost redescoperit in anul 1961. Sase specimene au fost transportate pe o insula din apropierea Nosy Mangabe, in apropiere de Maroantsetra, la est de Madagascar. Cercetari recente arata ca aceste animale sunt mai raspandite decat se credea anterior, dar sunt inca pe cale de disparitie din cauza superstitiei si ignorantei oamenilor.

2.Tarsierul filipinez

Maimutele spiridus (Tarsierii sau binatang hantu) sunt animalute foarte ciudate: pot sa-si miste urechile separat si capul in ambele directii cu 180 de grade. Ochii nu se pot invarti si, prin urmare, face ochi mari, holbandu-se rigid si constant la lumea din jur si in lentilele aparatului de fotografiat…

Numele de „spiridus” l-a primit datorita ochilor uriasi si hipnotizanti. Motivul pentru care Tarsierul are ochii atat de mari este ca, fiind mamifere nocturne, de-a lungul anilor forma ochilor s-a modificat, adaptandu-se la stilul de viata. Ochii acestui animal sunt lipsiti de stratul reflectorizant de pe retina vertebratelor (tapetum lucidum). De aceea animalutul acesta nu-si poate misca ochii ci doar gatul, pe care il intoarce la 180 de grade, miscand si urechile, dar in mod diferit.

Se hraneste cu insecte, fructe marunte si reptile mici. Se urca pe trunchiuri verticale de copaci si ramuri cu ajutorul ghearelor si a unor ventuze de pe degete, iar in timpul somnului se ascunde in scorbura copacilor. Tarsierii pitici sunt mai linistiti, in timp ce maimutoii spiridusi din Celebes (Tarsius tarsier), de exemplu, tipa lung, timp de cateva minute, cand se intorc in scorbura cu hrana stransa. Sunt greu de crescut in captivitate!

3.Dragonul de mare de tip frunza

Inrudit cu calutul de mare, acest peste de pe coasta Australiei supravietuieste creand impresia unei plante de apa. Inoata foarte incet cu aripioare aproape invizibile, fapt ce contribuie la efectul pe care il da. Probabil ca atacatorii nici nu stiu ca el exista. O alta particularitate este modul de reproducere. Femela depune ouale in corpul masculului printr-un tub si acesta le pastreaza pana cand micii dragoni sunt gata sa scoata capul in lume.

Phycodurus equesDragonul de mare de tip frunza din specia Phycodurus eques este inrudit cu calul de mare (amandoi fac parte din familia Syngnathidae) si reprezinta un excelent peste de camuflaj, profitand de artificiile ornamentale ce-i acopera corpul pentru a se confunda cu peisajul si a scapa de pradatori. Seamana cu calul de mare, avand botul alungit si corpul osos. Dragonul de mare prezinta un colorit care variaza de la maro-galbui la verde, diferentele intre indivizi fiind determinate de varsta, dieta sau locatie. Inotatoarele pectorale sunt localizate pe gat, iar cele dorsale sunt dispuse de-a lungul spatelui. Asa cum sugereaza numele, de-a lungul corpului exista un numar de terminatii in forma de frunze, care face ca pestele sa semene cu algele marine din habitatul sau. Ochii sunt pozitionati deasupra botului lung, iar de-a lungul partilor laterale ale corpului prezinta o serie de tepi defensivi.

Dragonii de mare de tip frunza pot fi vazuti singuri sau in pereche, deplasandu-se cu miscarile lente. La fel ca si caii de mare dragonii masculi sunt cei care poarta ouale aflate in curs de dezvoltare. Sezonul de imperechere incepe in luna octombrie si se termina in martie, iar masculii dezvolta un “buzunar” special pentru pui (punga ventrala), aflat in partea inferioara a cozii, constituit dintr-un tesut puternic vascularizat format din mai multe “cupe”, fiecare dintre acestea gazduind cate un ou. Femelele tranfera in jur de 120 de oua in acest buzunar care se inchide ulterior transferului, ele fiind fertilizate si purtate de catre mascul in jur de o luna. Atunci cand masculul este gata sa “nasca”, se contracta si se contorsioneaza pana cand arunca puii afara din buzunar. Acestia au aproximativ 20 mm lungime si sunt foarte vulnerabili, constituid o prada usoara. Se dezvolta cu rapiditate, ajungand la dimensiunile unui adult dupa 2 ani.

Dragonii de mare de tip frunza se hranesc cu organisme mici, cum ar fi planctonul si crustaceele marine din ordinul Mysida, absorbindu-le cu ajutorul botului lor in forma de tub. Sunt endemici din sudul Australiei si populeaza recifele stancoase si structurile colonizate de alge. Pot fi intalniti in apele de coasta mai putin adanci, putand ajunge pana la cel putin 30 m adancime.

Comment...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: